haihui in Norvegia (III) – Gudvangen
In continuarea aventurii in Norvegia, dupa ce am trecut de Voss, unde am admirat Vangskyrkja si ne-am incarcat bateriile la frumusetea apelor lui Tvindefossen, am plecat mai departe spre Gudvangen, de unde feribotul ne va duce printre munti, pe unul dintre cele mai frumoase fiorduri norvegiene.
Orice pagina despre Gudvangen iti va oferi urmatoarele doua informatii:
1. este localizat in capatul Nærøyfjord, acolo unde apele raului Nærøydalselvi se varsa in fiord.
2. ca numele inseamna loc de venerare aflat in spatiu deschis (adica da, exact ca MISA in camp).
Ce nu-ti spune nimeni este ca sunt taman 2 case intr-un camp stramt, intre munti, un debarcader si … un magazin de suveniruri extins. Magazinul e foarte mare, ce-i drept, si gasesti cati troli vrei, dar nu si card pentru aparatul foto pentru Vlad, care pe drum a realizat ca si-a lasat cardul in adaptorul pentru Nikon, cand si-a transferat ultima data pozele 
(no comment).
M-am tot uitat pe pozele altora, pe net, gandindu-ma ca am pierdut eu ceva, in graba de a prinde feribotul. Dar, nu! Am avut chiar si timp sa fotografiez si sa admir si a treia cascada vazuta in Norvegia, Kjelfossen. Va spusesem ca am vazut doua, nu-i asa? Eh, intre timp am descoperit printre poze ca de fapt, am vazut mai multe, dar nu era un semn cu rosu imens pe ele ca sa le remarc si eu . Noroc ca am facut poze si acum cand imi pun notite pe ele, descopar ca, de fapt, am vazut mai multe decat mi-am inchipuit. Asa se intampla cand pleci fara ghid, cu noaptea in cap, pe coclauri. Noroc ca am inceput sa descriu locurile pe unde am fost, imi aduc aminte nu numai de momentele placute si descopar ca am vazut si retinut mult mai multe decat mi-am dat seama pe loc. Noroc cu postarile in blog
Voua vi se intampla sa descoperiti in poze ceva ce nu ati remarcat cand ati facut poza?
Invit la discutii pe Vlad, Alice, Liana, Diana, Margot, Georgi, Calin, Alta-Liana, Redsky, DiaMar, psi, Zina, tu1074, rokssana, Alina, verdedeparis, slowaholic, dar si pe toti cititorii mei vechi si noi (in dulcele stil al lui Nicolae Filimon, cu ai lui Ciocoii vechi și noi).
Gudvangen
punctul de plecare la plimbare pe fiord
cine are curajul sa treca podul de peste Nærøydalselvi ?
un concept interesant de a tine caldura in casa
un viking batut de poaie, vant si … putregai
avertisment! uitati-va pe unde calcati si mai ales controlati-va sacosele inainte de iesirea din magazin, trolii au tendinta de a se strecura pe nevazute!
tineti-va bine, respirati adanc si … CURAJ! nu musca!
dupa atatia troli si mai ales dupa socul de a-l vedea pe unul imbracat in arab, simteam nevoia de o gura de aer intr-un peisaj de o frumusete ireala!
gata? ne pregatim de plecare
Frumoase peisaje, Kadia. Păcat că sunt însoțite de inamicul meu numărul 1, frigul !
În ceea ce privește elementele surpriză, uneori nedorite, din fotografii, mi se întâmplă adesea . După multe experiențe neplăcute, am învățat să fac mai multe fotografii în același loc sau aceluiași obiect, ori ființe, pentru orice eventualitate.
1 februarie 2012 la 7:05 pm
asa face si Vlad al meu, cred ca are pana la 10 fotografii ale aceluiasi obiect de interes. Uneori ies niste imagini neasteptate. Noroc cu cardurile astea, pe vremea filmelor foto, iti venea sa urli cand vedeai ce a iesit!
1 februarie 2012 la 7:50 pm
eu sunt fixistă la poze. aştept clipa potrivită, caut cadrul care mi se pare mie cel mai bun… acum sunt în sedinţe de fotografiat pisica ce pare că adoră să fie în centrul … blitzului şi descopăr oar… cât e de frumoasă!
frumoase imaginile tale, mi-au plăcut mult!
1 februarie 2012 la 8:52 pm
multumesc! Si eu mi-am tot fotografiat pisicile, par asa frumoase in poze. Si seriose
1 februarie 2012 la 9:46 pm
Sunt superbe pozele, Kadia! Si da, mie mi se intampla mereu sa descopar cate ceva ce nu vazusem intaia oara. Spre exemplu, eu imi concentrez atentia pe ceva din cadrul pe care doresc sa il fotografiez, iar cand privesc pozele, imi dau seama ca altceva imi fura privirea, nicidecum obiectul dorit de mine. Asa mi se intampla lately cu apusul, fac ce fac si prind niste apusuri absolut ravasitoare
2 februarie 2012 la 3:15 am
Eu reusesc sa prind doar apusuri, dimineata dorm neintoarsa la ora aia
In schimb, in nord am prins niste apusuri ca nu-mi vine sa cred!
2 februarie 2012 la 7:52 am
mie mi se intampla altceva, cand sunt intr-un loc nou si timpul este limitat. ma lupt cu disperare intre a casca gura sa inregistrez pe retina toate amanuntele si dorinta de a face poze cu nemiluita, cate 10 incadrari ale aceluiasi obiect ca sa am ce privi cand voi fi departe. asa ca tot pendulez si cand obosesc ori nu mai fac nici o poza si admir tot rotund, ori fac poze si asta e, ce ratez mai descopar in poze, vorba ta
2 februarie 2012 la 8:07 am
2 februarie 2012 la 8:51 am
eh, cat de mult pot sa insele pozele, depinde de Photoshop si de cel care le editeaza
) sa stii ca citesc cu placere si admiratie povestirile tale din calatorii, insa norvegia pentru mine, mai ales acum, inseamna frig, frig, frig… asa ca singurele poze pe care le fac these days sunt cele de pe masa bistro-ului. pentru cele artistice, astept temperaturi de +25 de grade! 
2 februarie 2012 la 10:20 am
oh, Photoshop e intr-adevar incredibil. Desi il folosesc destul de des la slujba, prefer sa nu-l utilizez pentru pozele mele de suflet. Recunosc ca uneori mai adaug un pic de lumina, dar in general, sunt pozele Sonyului meu, care se da in stamba ca un flacau laudat. Pacat ca nu stiu eu ce sa fac cu el, pentru ca el saracul este foarte ascultator si doritor sa arate ce poate.
Vara nu e asa de frig in Norvegia, sunt cam 18-20°C, iar iarna in jur de 3-4°C, pentru noapte mai scazi cam 4-6°C in orice anotimp. In Suedia sau Danemarca este mult mai frig.
Imi pare tare bine ca-ti plac, mai urmeaza cateva, abia am ajuns la jumatate
2 februarie 2012 la 12:24 pm
o, draga mea, pentru mine, eu sub 25 de grade nici nu exist!
3 februarie 2012 la 9:31 am
eu m-am obisnuit de cand au adoptat elvetienii “legea” austeritatii si din motive ecologice nu incalzesc decat pana la 22°C in interioare iarna, m-am obisnuit asa. Chiar e ok, imi port puloverele si sweaterele, iar diferenta intre exterior si interior nu e chiar atat de mare. Desi, tot ma plang de frig uneori, mai ales daca stau pe loc, la birou
3 februarie 2012 la 1:16 pm
Pingback: Nu-mi cereţi să-nţeleg « Ulise al II-lea cel Ocoş
Interesante poze ….
2 februarie 2012 la 2:26 pm
multumesc pentru aprecieri si vizita
Dar ce vreti sa spuneti prin interesante? Va plac? Sunt frumoase, neobisnuite, neasteptate?
2 februarie 2012 la 2:34 pm
minunata Norvegia din pozele tale.
)
sper sa ajung cat de curand (si pe timp de vara daca se poate
2 februarie 2012 la 4:58 pm
multumesc pentru cuvinte si vizita
Aveti un site tare frumusel si dragutel!
2 februarie 2012 la 5:11 pm
multumesc !
7 februarie 2012 la 6:47 pm
Pingback: haihui in Norvegia (IV) – Nærøyfjord & Bakka « In jurul Kadiei
Eu vad destul de rar chestii pe care sa nu le fii observat deja. Nu stiu de ce…poate ca ma uit prea atent in the first place.
P.S. Imi place semnatura de pe poze! you should keep it.
3 februarie 2012 la 6:15 am
Eu am uneori impresia ca vad mai bine prin lentila aparatului, iar aparatul lui Vlad face niste zoom-uri incredibile si cu o rezolutie fantastica, de parca ai avea binoclu. Am avut foarte multe discutii dupa ce am vazut pozele si uneori ne-am trezit ca vrem sa mergem inapoi ca sa vedem cu ochii nostrii ca asa era
De parca poza n-ar fi fost suficienta.
Si eu sunt foarte incantata de semnatura mea, mi se pare ca se potriveste foarte bine mai ales cu pozele din Norvegia. Este un font numit Cenobyte.
3 februarie 2012 la 1:06 pm
Mulţumesc pentru că mă plimbi prin locuri inaccesibile mie.
3 februarie 2012 la 7:29 am
Cu placere, ma bucur ca va plac
3 februarie 2012 la 1:11 pm
Ooo pai tu de ce crezi ca am facut alea 14.600 de poze anul trecut? Parca atatea erau… Fiindca te asigur ca nu de poezie!
Vladimir
3 februarie 2012 la 5:44 pm
cred ca foarte putine dintre ele sunt nereusite. Mai putin de 1% as zice
In schimb avem foarte multe mai mult sau mai putin duplicate: aceeasi imagine de foarte multe ori, uneori schimband unghiul 
3 februarie 2012 la 6:15 pm
Pingback: haihui in Norvegia (VII) – Flåmsbana si Kjosfossen « In jurul Kadiei