Bucatareala in secret
Cu ceva timp in urma, Ama a pornit o provocare printre blogurile culinare in care primeai la frunzarit un blog culinar romanesc din care sa te inspiri 
Eu am primit ca tema blogul lui Alice, o albinuta harnicuta, pe care l-am frunzarit din greu incercand sa ma decid care dintre minunatiile descrise sa le pun in aplicare in bucatariuta mea. Pana la urma m-am decis sa testez Evantai de vinete ( à la Horia V.) si am purces la cumparatul ingredientelor. Vreau sa subliniez ca a fost printre foarte putinele dati in care NU am schimbat mai nimic in reteta! Adica, da, mi-a placut exact asa cum era descrisa, toate ingredientele mergand unul cu altul si pe placul nostru (mai ales pe placul mofturosului meu)!
Evantai de vinete à la Alice Albinuta
2 vinete
2 rosii feliate
cascaval feliat (100g)
sunca feliata (100g)
o ceapa mica taiata in felii subtiri
un catel de usturoi maricel taiat in rondele
1 lingura de ulei de masline
iaurt sau smantana
sare, marar
Asa cum a descris Alice, am feliat vinetele pana la 1-2 cm de baza vinetelor (ca sa ramana prinse intr-un evantai) si am pus intr-o ordine mai mult sau mai putin random: usturoi, sunca, ceapa, rosia, cascavalul. Am legat bine vanata si am pus-o in tava, peste care am turnat o lingura de ulei de masline si am pus-o in cuptor pentru 45 de minute la 200°C (cuptorul meu este mai lent decat cel pe gaz 
Dupa ce le-am scos din cuptor, am desfacut ata si am turnat smantana (pentru mofturos) si iaurt (pe vanata mea) si cateva fire de marar taiate marunt.
Un deliciu! Multumesc, Alice pentru reteta si Ama pentru provocare!
incep pregatirile prntru asamblarea vinetelor in evantai
o vanata e gata
doua evantaie la cuptor
gata de servire cu smantana si marar
nu sunt fan vinete, dar astea parca ma indeamna sa gust putin. e o reteta care m-a facut curioasa! am lecturat ce-am pierdut din urma. e o delectare de gusturi , istorie si culori. multumesc, kadia, mai vin :*
12 decembrie 2011 la 12:33 pm
Ma bucur tare mult ca-ti plac vizitele prin paginile mele
N-am reusit inca sa ma decid daca vreau sa fie blog culinar, de calatorii sau de fotografii. Imi plac toate cele si cred ca-mi dedic cam la fel de mult timp planuind si ducand la bun sfarsit oricare dintre ele.
12 decembrie 2011 la 6:04 pm
pe mine ma bucura sa te citesc asa amestecat. cam asa scriu si eu, ma plictisesc de acelasi gen si cochetez cu toate
13 decembrie 2011 la 9:15 am
este placut, niciodata nu stiu despre ce scriu azi, am mai multe posturi pregatite sau macar stiu deja despre ce vreau sa scriu, dar uneori nu mi se pare ziua potrivita
))) Uneori o singura poza spune mai multe decat reusesc eu sa descriu.
13 decembrie 2011 la 11:46 pm
e mai lent dar e mai bun:)) cuptorul adik…daca nu iti place facem schimb
)
ma bucur ca v-a placut! pup cu mare drag si ma bucur sa vad ca am fo subiect de frunzareala
)
12 decembrie 2011 la 2:51 pm
Sa stii ca uneori tare mult mi-ar placea un cuptor pe gaz
))) Dar nu se poate, aproapa toate utilitatile sunt pe electrica in tara asta!
12 decembrie 2011 la 6:06 pm
super delicioase evantaiele tale! pupici
12 decembrie 2011 la 5:15 pm
Multumesc frumos! Alice e de “vina” pentru minunatia asta de reteta
))))))
12 decembrie 2011 la 6:06 pm
tare aratoasa reteta ! si sunt si fan vinete !
28 decembrie 2011 la 11:30 pm
asa am zis si eu cand am vazut-o la Alice! Si mai ales ce efect grozav a avut cand a ajuns pe masa!
28 decembrie 2011 la 11:33 pm